Din punct de vedere istoric, Turnul Babel simbolizează hybrisul, adica ingâmfarea megalomană a oamenilor, care vor, cu mijloacele lor pamântene, să ia cu asalt Cerul – sub aspect biblic o tentativă necugetată a neamului omenesc de a restabili “axa dintre Cer şi Pământ, destrămata prin căderea in păcat, eventual împotriva voinţei lu Dumnezeu”(Lurker, 1897).
Babilonul a fost un important centru de cultură al Orientului antic, situat pe cursul inferior al fluviului Eufrat. Etimologia numelui, Babilon provine din cuvintele Bab-ilu sau Bab-ili, simbolizând poarta cerului sau a zeului. Insa acest zeu către care se deschidea poarta, şi care a fost căutat un timp în ceruri, din punct de vedere al spiritului, a fost pervertit în om, şi ceea ce a fost mai rau în om, instinctul de dominare şi instinctul pentru lux, a fost ridicat în absolut.
Conform lui Herodot,“Babilonul depaşeşte in splendoare orice alt oraş cunoscut lumii”. Zidurile sale, grădinile suspendate făceau parte din cele şapte minuni ale lumii. Totul este distrus, fiindcă totul a fost construit pe valori în totalitate temporare. Babilon nu simbolizează o splendoare condamnată pentru frumuseţea ei, ci o splendoare viciată, care s-a condamnat singură prin deturnarea omului de la vocaţia sa spirituală. Babilonul reprezintă triumful pasager al unei lumi materiale şi sensibile, care nu a reuşit să ridice decât parţial omul, şi drept consecinţă s-a dezintegrat.
Metafora Babilonul: precum în timpurile
Babilonului, când toţi oamenii vorbeau aceeaşi limbă şi erau uniţi de acelaşi
scop , aşa se caută şi astăzi o unificare a statelor lumii, avand ca singură
limbă comerţul, economia, moneda. Principiul globalizării constă în eliminarea
graniţelor între ţări pentru a facilita circulaţia banilor şi schimbul de produse. Astfel , în timp, se creaza o
societate axată numai pe câştig, şi lumea se împarte în două categorii:
producători şi consumatori. Politicile de globalizare implică expansiunea
necontrolată a unor modele culturale de calitate indoielnică, fapt care aduce
un prejudiciu tradiţiilor naţionale şi culturale ale popoarelor, ameninţând
originalitatea lor. Prin procesul de globalizare se caută asimilarea şi unirea
diverselor culturi într-o cultură nouă, singulară, unde multe din valorile
tradiţionale precedente sunt înlocuite,
cu valori ce deseori se dovedesc a fi de scurtă durată, cu lucruri ce
ţin de comerţ, de entertainment, de manipulare a timpului oamenilor.
„Pentru portrete am
folosit ca sursă de inspiraţie atat oamenii din jurul meu, cât şi portrete
realizate de diverşi artişti, interpretate şi adaptate la cerinţele
xilogravurii. Am studiat gravuri in lemn realizate de expresioniştii germani
precum Kirchner, Schmidt-Rotluff sau Heckel pentru a intelege mai bine
proporţiile intre cantităţile de negru şi alb pentru a evita egalităţile. Am
mai sesizat dinamismul
care reiese din lucrările lui
Ernst Barlach, unde
jocul dintre umbră
şi lumină este tratat
aproape pictural, petele care reprezintă lumina semănând cu tuşe impreioniste”
explica artista .
Portretele
, care reprezintă oameni din diverse culturi si ţări, gravate pe cuburi, au
fiecare valoare de sine stătătoare, chiar dacă expuse impreună, işi pierd din
individualitate, intenţia fiind ca, prin punerea la un loc a tuturor
culturilor, se pot trece cu vederea sau chiar pierde tradiţii şi valori
culturale care ar merita să fie cercetate mai amănunţit. Acesta reprezintă în
mod evident un dezavantaj al globalizarii.
Construcţia turnului nu trebuie sa fie completă, fiindcă Babel este un proiect care nu a fost finalizat. Aceasta lucrarea nu are final, rămâne deschisă datorită posibilitaţilor multiple de rearanjare a turnului. Chiar şi dacă rămân la un sigur tip de structură, posibilităţile de reconstrucţie după acelaşi plan sunt nenumărate. Numărul cuburilor nu este relevant
Fiind in acelaşi timp si obiecte de expus şi gravuri si avand posibilitatea de a imprima cu aceste cuburi, lucru care din nou permite crearea a unui număr nelimitat de compozitii folosing aceleaşi elemente, „Amintiri din Babel” sugereaza clar repetiţia istoriei. Fiecare nouă generaţie trăieşte cu impresia că este radical schimbată faţă de generaţiile anterioare, iar acest fapt este parţial adevărat. Indiferent cat de mult evoluează omul in materie de cunoştiinţe despre lumea fizică, in materie de comportament urmează aceleaşi tipare repetate de generaţie după generaţie. Cumva, în ciuda contextelor politice, economice sau culturale oamenii ajung să folosească aceleaşi structuri de gandire, şi în ciuda diferenţelor, ajung sa ridice impreună aceleaşi construcţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu